Cultura subțire cu cheltuială se ține (I)
Vulturii culturali de la Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 au luat în vizor o potențială pradă: programul Timiș - Regiunea Gastronomică Europeană
Mulți dintre beneficiarii unor finanțări consistente, majoritatea apropiați sau agreați pe filiație politică a USR sau apropiați ai primarului Timișoarei, Dominic Fritz, s-au bucurat de sume serioase de bani pentru proiecte mai consistente sau pentru unele fără vreo relevanță artistică ori socială
.
Mulți dintre beneficiari, au mai primit sume rămase pentru continuarea din 2024 a programului, numit Moștenirea / The Legacy, ceea ce a fost un vehicul care a dat vizibilitate primarului german Fritz, într-un an cu alegeri locale, dar și o platformă pentru manifestări subversive care să crească vizibilitatea personală a primarului cât și a partidului său, care domină politic administrația Timișoarei, mai exact USR.
Presa a relatat despre numeroase atribuiri de fonduri și contracte cu dedicație pentru ONG-uri și grupuri culturale, media sau civice care se înscriu pe linia ideologică și de interes a conducerii USR din primăria orașului.
Tocmai pentru a se pierde mai ușor urma acestor finanțări preferențiale s-a lucrat după tehnica pașilor mărunți.
Întâi a fost dezbinată și făcută se plece echipa inițială a proiectului, condusă de Simona Neumann, specialistă în conceperea unui dosar care să treacă de testele și evaluările exigente ale juriului internațional. Neumann are și meritul de a fi câștigat titlul și implicit o finanțare europeană inițială de peste 40 de milioane de euro.
Ulterior, sub pretextul unei mai bune gestiuni, finanțările nu au mai fost coordonate de o singură entitate, mai exact de Asociația “Timișoara Capitală Europeană a Culturii“.
Așa s-a ajuns ca o anumită parte a clientelei de organizații neguvernamentale să fie finanțate prin Asociația TM CEaC 2023, altele prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara - din subordinea primăriei, și într-o mai mică măsură finanțări de la Primăria Timișoara și de la Consiliul Județean Timiș.
Cheltuielile pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii (ECoC 2023)
Programul “Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” a fost afectat de amânarea titlului din 2021 în 2023 din cauza pandemiei, ceea ce a dus la o distribuție a cheltuielilor pe mai mulți ani. Datele disponibile provin din surse oficiale (bugetele Ministerului Culturii, Primăriei Timișoara, Consiliului Județean Timiș) și rapoarte media, concentrându-se pe alocări și execuții bugetare specifice programului (inclusiv pregătire, evenimente culturale, investiții în infrastructură și moștenire). Cheltuielile totale estimate pentru întregul program sunt de aproximativ 150 de milioane de euro (inclusiv investiții pre-2022), dar mai jos sunt detaliate valorile anuale.
2022~144 milioane (credite de angajament) + 32,5 milioane (cheltuite de Asociația Timișoara 2021)~29,4 milioane + ~6,6 milioane
Pregătire și angajamente: 144,1 mil. lei alocați de Ministerul Culturii (inclusiv 13 mil. pentru execuție). Cheltuieli efective până în aprilie: 32,5 mil. lei pe proiecte inițiale. Primăria: parte din 15 mil. euro total 2022-2023.
2023~186,7 milioane (alocare Primărie) + ~48 milioane (Ministerul Culturii) + ~1,9 milioane (Consiliul Județean)~38 milioane + ~9,8 milioane + ~0,4 milioane Anul titlului: 186,7 mil. lei Primărie (evenimente, infrastructură). 48 mil. lei Minister (proiecte prioritare). CJT: 1,9 mil. lei pentru proiecte integrate. Total program: ~20 mil. euro (local + central + sponsorizări).
2024~5 milioane (finalizări și moștenire)~1 milionPlăți restante: 5 mil. lei CJT pentru acțiuni din 2023 (ex. perete video). Legacy: proiecte continue, dar fără alocări majore noi; parte din excedent bugetar 2024 (118 mil. lei total, necheltuiți din 2023).
Explicativ și simplu:
Surse de finanțare: Buget de stat (Ministerul Culturii: ~157 mil. lei în 2022, 48 mil. în 2023), local (Primărie: 20,34 mil. euro total până 2021 + 15 mil. euro 2022-2023), județean (CJT: 5,6 mil. lei 2022, 7,25 mil. lei 2023 total cultură, din care ~27,5% pentru ECoC), UE (1,5 mil. euro premiu Melina Mercouri + 2 mil. euro granturi bilaterale), sponsorizări.
Limitări date: Execuțiile exacte (plăți efective vs. alocări) nu sunt publice integral; 2024 se axează pe “legacy” (moștenire), cu cheltuieli reduse. Total investiții pre-titlu: ~150 mil. euro (inclusiv infrastructură).
Context: Programul a inclus >2.000 evenimente, 5 spații noi culturale și ~1,5 mil. turiști (cifră aproximativă, contrazisă de INS), dar a fost criticat pentru întârzieri și management.
Alocări preferențiale prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara
Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara (CPTM) este instituția publică subordonată Primăriei Timișoara, responsabilă cu implementarea și finanțarea proiectelor culturale în cadrul programului “Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, precum și a altor inițiative locale (ex. programe de finanțare nerambursabilă pentru cultură, sport, tineret și mediu). Din 2022 încoace, CPTM a gestionat bugete semnificative din fonduri locale, naționale (Ministerul Culturii) și europene, cu apeluri deschise de selecție evaluate de comisii independente sau echipe curitoriale. Procesul este promovat ca transparent, cu sesiuni publice de consultare și monitorizare, dar a fost marcat de controverse majore privind alocări potențial preferențiale sau ilegale.
Controverse și investigații identificate
Există acuzații și dovezi documentate de alocări preferențiale sau nelegale, în special în contextul finanțărilor pentru proiecte culturale din 2023. Principalele probleme semnalate:
Auditul Curții de Conturi (2024): Un raport recent al Curții de Conturi a identificat finanțări nerambursabile acordate ilegal prin CPTM, cu un prejudiciu estimat la 186.752 lei (inclusiv 173.700 lei finanțare nelegală și 13.052 lei penalități de întârziere). Cazul implică asociația buget.primariatm.ro – Identitate.Educație, care a primit fonduri în 2023 pentru un proiect, deși nu îndeplinea criteriile de eligibilitate (ex. lipsa documentației complete sau suprapuneri cu alte finanțări). Auditul menționează și alte nereguli similare în programe conexe, sugerând un pattern de “virare a banilor” către entități afiliate sau fără verificări riguroase. Aceste fonduri proveneau din bugetul local al Primăriei, administrat de CPTM.
Acuzații de “sifonare” a fondurilor publice: Presa locală a raportat că, în ultimii doi ani (2022-2024), zeci de milioane de lei destinați Timișoara 2023 au fost gestionați oneros prin CPTM, cu suspiciuni de favoritism politic sub administrația Dominic Fritz. De exemplu, asociații apropiate de cercuri culturale locale au primit granturi repetate, în timp ce altele au fost respinse pe criterii subiective. Un caz notoriu: finanțarea de 350.000 euro pentru “Pepiniera” (o instalație artistică cu 1.306 plante), criticată ca excesivă, deși a atras 200.000 de vizitatori.
Alte sesiuni de finanțare suspecte: În 2023, CPTM a lansat programe precum “European Echoes”, “Inside Timișoara 2023” și “Grow Timișoara 2023” cu un buget total de 24 milioane lei (alocați de Ministerul Culturii), finanțând 72 de proiecte. Printre beneficiari: Asociația CED România (510.292 lei pentru un proiect de diversitate culturală). Criticii susțin că selecția a favorizat proiecte aliniate cu viziunea curatorială a CPTM, excluzând voci independente. Nu există dovezi de corupție penală (ex. dosare DNA), dar auditurile subliniază lipsa transparenței în evaluări.
Context general al finanțărilor
Buget total gestionat: Peste 150 milioane euro pentru întregul program Timișoara 2023 (2021-2024), din care CPTM a administrat ~40-50% (inclusiv 16,7 milioane lei în 2025 pentru opt apeluri noi). Finanțările sunt nerambursabile, cu plafoane (ex. max. 10.000 lei per mobilitate internațională) și cerințe stricte (ex. surse complementare de finanțare, parteneriate locale).
Transparență oficială: CPTM publică apeluri pe site-ul propriu (buget.primariatm.ro) și pe platforma Primăriei (buget.primariatm.ro), cu liste de beneficiari și rapoarte. Evaluările sunt făcute de comisii externe, dar auditurile arată breșe în verificări. Culmea e că unii dintre evaluatorii de proiecte au la rândul lor ONG-uri cu care au aplicat pentru finanțări.
Perspective pozitive: Multe proiecte au fost lăudate pentru impact (ex. 2.000 de evenimente, 1,3 milioane participanți în 2023), iar CPTM continuă programe de moștenire în 2025 (ex. burse “Energie!” de 720.000 lei în 2023-2024).
În concluzie, s-au acordat bani potențial preferențial prin CPTM, cu dovezi de nereguli confirmate de auditări oficiale, în special în 2023, afectând bugetul local. Aceste cazuri sugerează un management defectuos, cu riscuri de favoritism, deși nu toate finanțările sunt problematice, însă cele relevante apar în raportul Curții de Conturi.
Va urma.